În această lecție vei afla:

  1. care sunt standardele care explica cum trebuie prezentata informația financiară privind sustenabilitatea
  2. care sunt cerințele de raportare pentru „perioada de tranziție”

 

Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS)

Standarde de raportare privind durabilitatea precizează informaţiile pe care trebuie să le raporteze întreprinderile şi, după caz, structura care trebuie folosită pentru a prezenta informaţiile respective.

În prezent (începând cu august 2023), există 12 standarde ESRS.

Așa-numitul prim set de ESRS conține două standarde transversale și 10 standarde tematice. Acestea din urmă se concentrează pe subiecte de mediu, sociale și de guvernanță (ESRS ESG). Standardele ESRS permit o structură simplă și logică a informațiilor privind sustenabilitatea.

STANDARDE TEMATICE STANDARDE TRANSVERSALE
Mediu: ESRS E Social: ESRS S Guvernanță: ESRS G ESRS 1 – Cerinte generale
E1 – Schimbări climatice S1 – Angajații proprii G1 – Conduita in afaceri ESRS 2 – Informații generale
E2 – Poluare S2 – Lucratorii din lanțul valoric
E3 – Apa si resursele marine S3 – Comunitățile afectate
E4 – Biodiversitate si ecosisteme S4 – Consumatorii și utilizatorii finali Vor aparea mai tarziu:
E5 – Utilizarea resurselor si economia circulara Standarde specifice pe sectoare de activitate
Standarde specifice IMM-urilor

 

Perioada de tranziție

In conformitate cu ESRS 1 (Vezi Secțiunea 10 din ESRS 1), entitățile pot decide să raporteze simplificat primii 3 ani de raportare, respectiv să raporteze doar:

  • informațiile specifice numai entității respective (nu si cele ale celorlalte entități de pe lanțul de valori) care au fost raportate si pană in prezent, dacă aceste informații respectă caracteristicile calitative cerute de ESRS 1 (Vezi Secțiunea 2 din ESRS 1 prezentată de noi in Lecția „Caracteristicile calitative ale informației„) si
  • informațiile suplimentare necesare pentru a satisface cerințele standardelor ESRS aplicabile sectorului de activitate al entității folosind modelele de raportare disponibile (cum ar fi modelele furnizate de standardele IFRS S sau GRI)

 

In perioada de tranziție, in ceea ce privește prezentarea impactului lanțului de valori (in amonte si in aval) asupra sustenabilitatii, entitatile care nu au informația necesara trebuie sa explice:

  1. acțiunile întreprinse pentru a obține aceasta informație
  2. motivul pentru care informația nu a putut fi obtinuta
  3. planul pentru a obține aceasta informație in viitor

Informația minima ce trebuie prezentata in aceasta perioada cu privire la lanțul de valori se poate rezuma la:

  • informația disponibila intern sau informația disponibila public
  • valorile cuantificabile reportate pot fi doar cele enumerate in Anexa B a ESRS 2

In primul an al perioadei de tranziție, entitatile pot sa nu prezinte informațiile comparative (aferente perioadelor anterioare) in raportul privind sustenabilitatea.

 

Lasă un comentariu